vineri, 28 iunie 2013

Nordul României (3) - Mănăstiri din Moldova - Bucovina


Circuit în nordul României
Partea a III - a – Mânăstirile din Moldova - Bucovina




            Părăsim zona Neamțului cu dealurile și pădurile sale încărcate de istorie și spiritualitate ortodoxă și ne stabilim următorul loc de cazare în Gura Humorului, un orășel cochet, frumos și primitor, cu oameni prietenoși și dispuși să-ți acorde sprijin și îndrumare dacă le ceri ajutorul.

Pe drum facem un popas în comuna Mălini la casa memorială a poetului Nicolae Labiș și aflăm povestea tulburătoare a morții tragice a acestuia de la o vârstă foarte fragedă.

            Mânăstirea Voroneț, ctitorie a lui Ștefan cel Mare, construită în doar trei luni  și 21 de zile în anul 1488, este celebră prin pictura interioară dar mai ales cea exterioară. Scena ”Judecata de apoi” pictată pe peretele exterior de vest al bisericii este celebră în toată lumea prin culoarea predominantă albastru închis, consacrată  în întrega lume ca ”albastru de Voroneț”. În biserică se află mormântul lui Daniil Sihastrul, duhovnicul domnitorului Ștefan cel Mare.

            Mânăstirea Humor datează din vremea lui Alexandru cel Bun, la începutul secolului al XV-lea, este pictată atât pe interior cât și pe exterior, particularitatea ei constând în faptul că în curtea mânăstirii se află un turn înalt, de piatră, turnul lui Vasile Lupu, construit în 1641, în care te poți urca și poți admira împrejurimile.
           
            Ctitorită inițial de Alexandru cel Bun între 1402-1410, Mânăstirea Moldovița a fost reconstruită de Petru Rareș în 1532. Ea se înscrie ca și celelalte în stilul arhitectonic al mânăstirilor moldovenești, stil ce a fost consolidat în timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Dealtfel, trebuie spus că aceste biserici seamănă mult între ele ca stil și prin faptul că sunt pictate pe exterior. Dincolo de frumusețea și vechimea bisericilor în sine, mânăstirile din nordul Moldovei se remarcă și prin valoarea artistică a icoanelor, evangheliilor, în general a obiectelor de cult ce se află în ele.

            Ultima mânăstire din categoria celor  pictate pe interior și exterior este Sucevița, ridicată între anii 1581-1584 de mitropolitul Gheorghe Movilă. Arhitectura îmbină elemente de artă bizantină și gotică, la care se adaugă elemente de arhitectură ale vechilor biserici de lemn din Moldova. Pictura murală interioară și exterioară este de o mare valoare artistică, fiind o amplă narațiune biblică din Vechiul și Noul Testament.

            Cea mai izolată dintre mânăstirile din nordul Moldovei, pentru care trebuie să faci drumul dus-întors, este Putna, ”Ierusalimul neamului românesc” cum o numea Eminescu. Este cea mai reprezentativă din ctitoriile lui Ștefan cel Mare, ridicată între 1466-1469. Acolo se află osemintele domnitorului și ale familiei acestuia. Mănăstirea a fost un important centru cultural; aici s-au copiat manuscrise și au fost realizate miniaturi prețioase. Lăcașul deține un bogat muzeu mănăstiresc, cu broderii, manuscrise, obiecte de cult, icoane.

            La circa 1 km distanță de mânăstirea Putna se află chilia pustnicului Daniil Sihastrul, un renumit duhovnic, canonizat de Biserica Ortodoxă Română, care a trăit în vremea lui Ștefan cel Mare, fiind unul din cei mai importanți sfătuitori ai acestuia. Se spune că domnitorul ar fi ridicat mânăstirea Putna la îndemnul lui Daniil Sihastrul.

            Dacă tot am ajuns în nordul Moldovei, în Bucovina, merită să mergem în municipiul Suceava pentru a vizita Cetatea de scaun.  Cetatea, construită la sfârșitul secolului al XIV – lea de Petru I Mușat și fortificată în secolul al XV – lea de Ștefan cel Mare, făcea parte din sistemul de fortificații construit în Moldova la sfârșitul secolului al XIV-lea, în momentul apariției pericolului otoman. Tot aici se poate vizita Mânăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava ctitorită de Bogdan al III-lea fiul lui Ștefan cel Mare.

            Bucovina este un ținut care a dat națiunii române pe cel mai mare poet al neamului Mihai Eminescu și pe celebrul compozitor Ciprian Porumbescu din perioada cea mai înfloritoare a culturii românești – a doua parte a secolului al XIX – lea. Trebuie, deci, să facem o trecere și pe la casa memorială a compozitorului Ciprian Porumbescu, aflată în localitatea ce acum îi poartă numele, fosta comună Stupca și de asemenea, un mic ocol pe la Ipotești în județul Botoșani pentru a vedea casa memorială și complexul muzeal Mihai Eminescu.


            Cu mintea și sufletul îmbogățite de cunoștințe și emoții benefice, lăsăm în urmă Moldova de nord și frumoasa Bucovina și ne îndreptăm spre o altă zonă pitorească a României – Maramureșul.



Casa memorială Nicolae Labiș - Mălini


Mănăstirea Humor - vedere din turnul de piatră


Intrare Mănăstirea Moldovița


Mănăstirea Moldovița


Moldovița - Muzeul din curtea mănăstirii


Mănăstirea Sucevița - zidul exterior


Mănăstirea Sucevița


Intrare Mănăstirea Putna


Putna - Mihai Eminescu


Chilia lui Daniil Sihastrul


Chilia lui Daniil Sihastrul - interior


Muzeul Ciprian Porumbescu



Casa memorială Ciprian Porumbescu


Casa memorială Mihai Eminescu - Ipotești

Complexul muzeal Ipotești


Cetatea de scaun a Sucevei


Cetatea de scaun a Sucevei


Mănăstirea Sf. Ioan cel Nou - Suceava



marți, 25 iunie 2013

Nordul României (2) - Mănăstiri din Moldova - Neamț


Circuit în nordul României
Partea a II - a – Mânăstirile din Moldova - Neamț




            După o scurtă relaxare de câteva zile, excursia continuă cu trecerea din Transilvania în Moldova, prima oprire fiind stațiunea Vatra Dornei. Situată într-un cadru natural generos, în depresiunea Dornelor, Vatra Dornei este cunoscută ca stațiune balneoclimaterică, pentru practicarea sporturilor de iarnă și, mai nou, pentru întrecerile de rafting pe râul Bistrița.

            Pentru a vizita faimoasele mânăstiri din nordul Moldovei este util de știut că acestea sunt relativ grupate în două locații, respectiv mânăstirile din Neamț (Agapia, Văratec, Neamț, Secu, Sihăstria) și cele din Bucovina (Moldovița, Sucevița, Humor, Voroneț, Putna). Așa că pentru primele am optat pentru o cazare la o pensiune din apropiere de Târgu Neamț. Dar înainte de aceasta am făcut o oprire în Humulești unde am văzut casa memorială, de fapt, complexul muzeal Ion Creangă din Humulești. Dealtfel, nordul Moldovei abundă atât în lăcașuri de cult de mare însemnătate istorică și religioasă, cît și în case memoriale ale unor titani ai culturii și literaturii române  (Ion Creangă, Mihai Eminescu, Veronica Micle, Ciprian Porumbescu, Nicolae Labiș, Alexandru Vlahuță).

            Amplasată în mijlocul unei păduri, la 9 km de orașul Târgu Neamț, Mănăstirea Agapia este o mănăstire ortodoxă de maici, aflându-se, cu circa 300-400 de călugărițe, pe locul doi în țară ca populație după Mănăstirea Văratec. Mănăstirea a fost construită între anii 1641-1643 dar ceea ce-i conferă o și mai mare valoare este faptul că a fost pictată de Nicolae Grigorescu în perioada 1858-1861. În curtea mânăstirii se află și o casă în care a locuit scriitorul Alexandru Vlahuță.

Pe un drum forestier, ce ocolește casa memorială Alexandru Vlahuță, se poate ajunge direct prin pădure, printr-un peisaj sălbatic și frumos, la schitul Sihla. Aici se poate vedea, într-o stâncă, peștera în care a trăit aproape 40 de ani Sfânta Teodora. Tot pe acest drum se poate ajunge și la mânăstirea Sihăstria, întemeiată în anul 1655, loc de pelerinaj pentru mulți credincioși ortodocși unde se poate vizita mormântul dar și chilia în care a viețuit unul din marii teologi ai ortodoxiei, preotul Cleopa Ilie.

În apropiere de Agapia se află mânăstirea Văratec, ctitorită în anul 1785, arhitectura bisericii fiind una mai deosebită, respectiv în formă de navă, cu două turle rotunde și foarte înalte cu acoperiș in formă de clopot și cu bazele poligonale. În ansamblul monahal de la Văratec se găsește mormântul lui Veronica Micle.

Mănăstirea Neamț este o ctitorie a voievodului Petru I Mușat, care a construit prima biserică din piatră, astăzi dispărută, însă biserica actuală din incinta mănăstirii a fost ctitorită de voievodul Ștefan cel Mare la sfârșitul secolului al XV-lea. Specific este Aghiazmatarul circular din fața mânăstirii, unde se face sfințirea apei la hram. În biserică se află icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului pictată în anul 665 în Israel. Așezământul are cea mai mare și mai veche bibliotecă mânăstirească (18000 volume) având o contribuție majoră la dezvoltarea culturii și artei românești medievale. În camera mormintelor este îngropat unchiul lui Ștefan cel Mare, Ștefan Voievod, iar în pronaos se află moaștele ”sfântului necunoscut” descoperite în 1986 sub o alee din curte mânăstirii.

În sfârșit, încheiem scurta prezentare a celor mai renumite așezăminte monahale din zona Neamțului cu Mânăstirea Bistrița, construită de domnitorul Alexandru cel Bun în 1407, unde se află icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana și Mânăstirea Secu, construită pe la anul 1600 cu sprijinul lui Nestor Ureche, tatăl cronicarului Grigore Ureche.


În orașul Târgu Neamț se mai poate vizita frumoasa cetate Neamț construită la sfârșitul secolului al XIV-lea de Petru I Mușat și fortificată în secolul al XV-lea de Ștefan cel Mare și casa memorială a Veronicăi Micle.

Casa memorială Ion Creangă - Humulești



Complexul muzeal Ion Creangă - Humulești



Complexul muzeal Ion Creangă - Humulești



Mânăstirea Văratec



Mormântul Veronicăi Micle de la Văratec




Mânăstirea Agapia




Casa memorială Alexandru Vlahuță Agapia




Peștera Sf. Teodora de la Sihla



Schitul Sihla - curtea interioară



Sihla - biserică de lemn



Mânăstirea Sihăstria



Mânăstirea Secu - zidul exterior



Mânăstirea Secu



Mânăstirea Neamț



                                           Mânăstirea Neamț - Aghiazmatarul


Casa memorială Veronica Micle - Târgu Neamț



Cetatea Neamț


Cetatea Neamț


Cetatea Neamț


vineri, 21 iunie 2013

Nordul Romaniei (1) - Cetăți în Transilvania


Circuit în nordul României
Partea I – Cetăți în Transilvania



   

            Chiar dacă a trecut ceva vreme de atunci, îmi amintesc cu plăcere excursia pe care am făcut-o în urmă cu aproape șapte ani, circuit care a cuprins în principal nordul țării. Am considerat atunci și sunt de aceeași părere și acum, că nu doar din rațiuni economice dar și din dorința de a trece prin mai multe locuri în aceeași vacanță, este de preferat să vizitezi atât nordul Moldovei cât și pe cel al Transilvaniei într-o singură deplasare. Ce-i drept, durata excursiei trebuie să fie de minim 9-10 zile ca să înțelegi ceva.

            Am ales ca traseu de plecare din București celebrul DN1 prin Valea Prahovei (la vremea aceea nu era atît de aglomerat ca acum), cu mai multe opriri pe care nu le voi detalia de data asta, iar seara am înnoptat în Brașov.   Am pornit din Brașov dis-de-dimineață cu destinația Bistrița unde aveam aranjată cazarea la o cabană vânătorească. Dat fiind că aveam drum lung de străbătut, m-am mișcat repede.

            Cam pe la jumătatea drumului de la Brașov spre Sighișoara, în localitatea Rupea, așezată pe o stâncă, se vede  cetatea cu același nume. Urcarea până la cetate se face pe jos, iar la una din ultimele case de pe străduța care urcă la cetate locuiește cel care îndeplinește rolul de ghid, un profesor de istorie din localitate. Astfel am aflat că aici a fost aşezarea dacică Ramidava, numită de către romani Rupes (de unde derivă numele actual).  Ca localitate feudală, cetatea Rupea a fost menţionată documentar prima oară în 1324, în timpul regelui Ungariei, Carol I Robert de Anjou. Fiind de mai multe ori cucerită și prădată de turci, în secolul al XVII –lea cetatea săsească Rupea a fost ocupată și refăcută de austrieci care au transformat-o în garnizoană.

            Odată deschis apetitul pentru istorie, poți să faci o abatere de la drumul principal pentru a poposi puțin în localitatea Viscri, devenită mult mai cunoscută în ultimii ani datorită interesului Prințului  Charles al Regatului Unit al Marii Britanii pentru acest sat de sași. Satul Viscri adăpostește una dintre cele mai spectaculoase biserici fortificate săsești care datează din secolul al XII – lea.

            Următoarea oprire este cetatea Sighișoara, situată pe un deal în localitatea cu același nume, este considerată cea mai frumoasă cetate medievală din Europa locuită și în prezent. Întemeiată în anul 1191, dar menționată documentar în 1280 sub numele de Castrum Sex și mai apoi cu termenul german Schesrpurch (1298), Sighișoara a fost construită de coloniștii germani (sași) aduși în Transilvania pentru paza vechilor frontiere ale regatului maghiar în secolele al XII – lea și al XIII - lea.  Arhitectura Sighioșarei este dominată de stilurile renascentist și baroc, din vechea arhitectură gotică rurală au ramas doar cele doua biserici importante ale Cetății: Biserica din Deal si Biserica Mănăstirii. Aici a locuit și domnitorul Vlad Dracul. În prezent cetatea are nouă turnuri, denumite după breslele care le-au deținut (al fierarilor, al cojocarilor, al croitorilor, al măcelarilor, etc.) din care cel mai reprezentativ este Turnul cu ceas. Nu în ultimul rând cetatea găzduiește numeroase evenimente și festivaluri culturale și de artă medievală.

            De la Sighișoara la Bistrița poți să mergi pe drumul principal prin Târgu Mureș pentru a vizita în trecere frumosul oraș din inima Transilvaniei, sau poți să te abați în dreapta pentru a te opri puțin în stațiunea Sovata, în prezent mai cunoscută pentru turiștii din Ungaria. Eu am ales a doua variantă, însă fiind într-o perioada de vară stațiunea era foarte aglomerată. Am văzut celebrul lac Ursu renumit pentru faptul că, deși este cu apă sărată,  la suprafață are un strat subțire de apă dulce care provine din niște izvoare. Acest strat subțire de 20-30 cm nu se amestecă cu apă sarată, ci se menține la suprafață, acționînd ca un izolator termic. Este interesant fenomenul de heliotermie, adică temperatura apei variază în funcție de acumularea căldurii solare în apa sărată. Acest lucru face ca vara temperatura Lacului Ursu (18,4 m adâncime) să varieze între 10-20°C la suprafață, 30-40°C la adâncimea de 1 m și 40-60°C la adâncimea de 1,5 m. Stațiunea este renumită pentru tratamentul infertilității dar și pentru alte afecțiuni.

            Seara târziu, după o scurtă oprire în orașul Bistrița, am ajuns la cabana de vânătoare Valea Secii, pe Valea Vinului, unde am avut parte de o binemeritată relaxare de două zile într-un cadru natural minunat, fără semnal la telefon, fără televizor, și având ca fond sonor doar susurul pârâiașului care curge în spatele cabanei. Singura ”ieșire” a fost o vizită în stațiunea Sângeorz Băi aflată în apropiere.


Cetatea Rupea


Cetatea Rupea


Cetatea Rupea


Cetatea Rupea





Viscri


Viscri


Viscri


Viscri


Viscri





Intrarea în cetatea Sghișoara



Sighișoara


Sighișoara


Sighișoara





Sovata - lacul Ursu


Peisaj pe Valea Vinului


Cabana Valea Secii