Impresii din calatoriile mele: Nordul României (4)

Circuit în nordul României

Partea a IV - a – Maramureș și Țara Oașului

Atunci cînd treci din Bucovina în Maramureș, de la Gura Humorului prin Câmpulung Moldovenesc și până în orașul-stațiune Borșa, șoseaua traversează Carpații Orientali de nord, trecând prin Pasul Prislop, la altitudinea de 1413 m, una din cele mai înalte trecători din România. Traseul îți oferă o priveliște minunată către Obcinele Bucovinei, Munții Rodnei cu vârfurile Ineu și Pietrosu ca și izvoarele Bistriței Aurii.

Chiar la intrarea în orașul Borșa se află un complex turistic care este plasat în apropierea unei pârtii de schi și a unei stații de telescaun. Aici telescaunul te urcă pe un platou de unde se ajunge, pe jos, în circa un sfert de oră, la Cascada Cailor, una dintre cele mai înalte și mai spectaculoase cascade din țară, formată dintr-un lac glaciar, având trei căderi de apă, de 40, 20 și 40 metri. Cascada este situată la intrarea în Rezervația naturală Munții Rodnei și poate constitui, pentru iubitorii de drumeții montane, punctul de plecare pentru numeroase trasee din munții Rodnei.

Următoarea oprire în Maramureș este localitatea Vișeu de Sus unde se poate face o excursie pe valea Vaserului cu celebrul tren Mocănița. Singura cale de acces pe Valea Vaserului - care până la taberele muncitorilor nu este locuită - o reprezintă calea ferată forestieră, având o lungime de circa 50 km din Vişeu de Sus până la staţia terminală. Trenulețul parcurge, vreme de câteva ore, o zonă spectaculoasă din punct de vedere al peisajului, foarte împădurită, cu porțiuni înguste și mai largi ale defileului, stânci abrupte, tuneluri. La capătul drumului, mai sus de gara terminală se poate vizita o capelă construită de coloniştii austrieci, închinată Prinţesei Elisabeta („Sissi“).

Dincolo de frumusețea peisajelor datorate munților nu prea înalți dar foarte împăduriți, ținutul Maramureșului este o provincie care se remercă prin autenticitatea tradițiilor și portului popular românesc din acea zonă, acest fapt fiind foarte ușor de remarcat pentru un vizitator care face o plimbare pe valea Izei într-o zi de sărbătoare. Obiceiurile și portul sunt păstrate și transmise din generație în generație fiind foarte cunoscute și îndrăgite în toată țara frumoasele colinde și datini de Crăciun. De asemenea, specifice Maramureșului sunt celebrele porți maramureșene și bisericile tradiționale din lemn.

În privința lăcașurilor de cult din lemn, un obiectiv care merită vizitat este Mănăstirea Bârsana, construită la mijlocul secolului al XVI - lea de către familia lui Dragoș voievod, pe una din proprietățile acestora. Vechea Mănăstire Bârsana a fost mult timp rezidența episcopilor ortodocși și un puternic centru cultural. Mănăstirea a rămas de rit ortodox până în anul 1791, când, odată cu ocuparea Maramureșului de către Imperiul Habsburgic, dominația greco-catolică s-a instaurat în zonă, ultimii călugări ortodocși refugiindu-se la Mănăstirea Neamț din Moldova.

Strabătând Țara Oașului prin localitatea Negrești-Oaș ajungem în localitatea Săpânța, renumită prin cunoscutul Cimitir vesel. Deși este ceva unic și neobișnuit pentru un cimitir (crucile sunt pictate multicolor, predomină albastrul, au pe ele desene naive și celebrele versuri) mi s-au părut totuși destul de simple și puerile acele epitafuri în rime, iar atributul de ”vesel” este dat, probabil, de coloritul crucilor. Tot în Săpânța, construită de curând, în anul 2006 încă neterminată, se găsește cea mai înaltă biserică de lemn din lume – Mănăstirea Săpânța Peri, cu o înălțime de 78 metri, se zice că este mai înaltă decât Statuia Libertății din New York.

Un obiectiv care merită vizitat în Maramureș, aflat în nordul județului, la granița cu Ucraina, în orașul Sighetul Marmației, este Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighet. În închisoarea politică de la Sighet și-au găsit sfârșitul o serie de oameni politici, demnitari, intelectuali, oameni de cultură, generali ai armatei române, prelați ai Bisericii greco-catolice, închiși în perioada neagră a comunismului anilor 1950.

Este interesantă și o vizită la Mănăstirea Rohia, situată pe un deal în apropiere deTârgu Lăpuș, faimoasă prin faptul că aici a viețuit scriitorul român de origine evreiască Nicolae Steinhart, autorul Jurnalului fericirii, care, după ce a suferit în închisorile comuniste, s-a convertit la ortodoxie și a devenit călugăr ortodox.

Aceasta este ultima postare dedicată circuitului efectuat în nordul țării în urmă cu șapte ani. Oricât ne-ar plăcea să ne relaxăm la un all-inclusive în Turcia, la Marea Egee cu apa limpede ca cristalul în Grecia, sau chiar la Marea Neagră în Bulgaria, merită să ne rupem măcar o săptămână de concediu ca să vizităm nordul țării. Sigur vom avea ce vedea și ne vom întoarce acasă, poate nu suficient de bronzați, dar sigur mult mai bogați spiritual.