marți, 13 august 2013

Nordul Dobrogei - Cetatea Enisala și plaja Vadu



Nordul Dobrogei
Cetatea Enisala și plaja Vadu





            Nu puteam să închei impresiile din excursia în Delta Dunării fără să fac o referire și la două locuri vizitate în drumul de întoarcere spre București, cetatea Enisala (pe care nu am vizitat-o în week-end-ul petrecut la Sarichioi în urmă cu trei ani) și plaja Vadu (unde fusesem anul trecut când m-a impresionat foarte plăcut)


            Ruinele Cetății Enisala (Heracleea) se află înainte de intrarea în localitatea Enisala când vii dinspre Sarichioi, pe un deal calcaros având o priveliște excelentă spre imensul lac Razelm la est și lacul Babadag la vest. Cetatea a fost construită cu scop militar, de apărare și supraveghere de la înălțime a drumurilor de pe uscat și mai ales de pe apă într-o perioadă în care actualul lac Razelm era înca golf al Mării Negre, fiind ridicată de puterea imperială bizantină și de cea comercială genoveză la sfârșitul secolului al XIII-lea și la începutul secolului al XIV-lea. Între anii 1398 – 1416 a trecut sub stăpânirea lui Mircea cel Bătrân iar în anul 1417 este cucerită de turci,  fiind instalată aici o garnizoană militară. După secolul al XV-lea datorită formării cordoanelor de nisip ce separă Lacul Razelm de Marea Neagră, cetatea a fost abandonată și s-a ruinat în urmatoarele secole, pentru că nu mai servea scopului pentru care fusese construită.


            De la Enisala am mers pe plaja Vadu, o plajă sălbatică ce aparține de Rezervația Biosferei Delta Dunării. Satul Vadu face parte din comuna Corbu, fiind mai la nord, spre Deltă. Pe drumul care duce la plajă se trece pe lângă ruinele fostei Întreprinedri de Metale Rare din Vadu în jurul căreia circulă multe legende, cele mai multe ducând la ideea că plaja din Vadu, ale cărei nisipuri formează grindul Chituc, ar conține particule cu conținut radioactiv, lucru care nu a fost confirmat dar nici infirmat de vreo autoritate oficială.


Dincolo de poveștile care circulă în zonă, plaja Vadu este cu adevărat impresionantă, sălbatică și liniștită, fiind întinsă pe o lungime de câțiva kilometri și cu un nisp deosebit de fin. Aici vin mulți iubitori de mare care s-au săturat de aglomerația și zgomotul din stațiunile de pe litoral. Nu sunt locuri de cazare fiindcă, spun localnicii, este interzis să se construiască datorită faptului că zona este protejată fiind parte a Rezervației Biosferei Delta Dunării, iar cei mai mulți turiști sunt cazați în corturi. 


Pentru servirea unei mese tradiționale de pește, pe plajă, la circa  6 km de satul Vadu se află o cherhana/restaurant, ”Vadu Pescarilor”. Cu toate că am fost și anul trecut aici și mi-a plăcut, de data asta am descoperit că  felurile de pește, deși diversificate, erau prost preparate, fără gust și la niște prețuri exorbitante. Ca să nu mai spun că toaleta localului era un adevărat focar de infecție. Nu știu cum a fost construit în mijlocul rezervației (parcă nu era voie), dar de la a fi un loc plăcut, dat fiind și cadrul natural în care se află, arată mai degrabă ca o terasă dintr-o stațiune unde plătești mult și pleci flămând. În concluzie, nu recomand acest local, însă plaja din Vadu merită o vizită, chiar și scurtă.



Cu această postare închei periplul efectuat în Delta Dunării și Dobrogea de Nord. Următoarele articole vor fi dedicate unei alte zone pitorești din țara noastră, Munții Apuseni.


Cetatea Enisala


Cetatea Enisala


Cetatea Enisala


Cetatea Enisala


Cetatea Enisala


Cetatea Enisala




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu